W.H. Auden, Stop all the clocks

By L.P.

Stop all the clocks, cut off the telephone,
Prevent the dog from barking with a juicy bone,
Silence the pianos and with muffled drum
Bring out the coffin, let the mourners come.

Let aeroplanes circle moaning overhead
Scribbling on the sky the message He is Dead.
Put crepe bows round the white necks of the public doves,
Let the traffic policemen wear black cotton gloves.

He was my North, my South, my East and West,
My working week and my Sunday rest,
My noon, my midnight, my talk, my song;
I thought that love would last forever: I was wrong.

The stars are not wanted now; put out every one,
Pack up the moon and dismantle the sun,
Pour away the ocean and sweep up the woods;
For nothing now can ever come to any good.

Tags: ,

14 Responses to “W.H. Auden, Stop all the clocks”

  1. ameer Says:

    Io nu citesc poezie. Deloc. (ca sa nu zici ca am citit’o candva demult ;) ) Totusi, poezia asta o stiam, am mai auzit’o…intr’un film? in alta carte? intr’o melodie? heeelp :D Oricum, e foarte frumoasa. Strofa a 3a mai ales…

  2. ligia Says:

    @Ameer: Of si parca o zici cu mandrie. Nu pot sa zic ca sunt cititoare de poezie. Nu am langa pat o carte de poezii din care citesc in fiecare seara inainte de a merge la culcare. L-am avut pe Auden langa pat pentru o vreme, dar a venit si timpul sa-l pun in biblioteca. Cred ca poezia se savureaza, asa ca un desert, din cand in cand, in cantitati reduse si de buna calitate. Textul acesta mi-a placut si imi place. Spune asa de mult. Poti citi 1000 de pagini de proza, sau poti citi poezia asta si sa obtii la fel de mult. A aparut si in filmul “Four Weddings and a Funeral” (cu Hugh Grant si Andie MacDowell). Poate acolo ai auzit-o!

  3. ameer Says:

    @ligia: nu, nu, chiar nu ziceam cu mandrie, explicam doar situatia :D Nu cred ca e ceva de care sa fiu mandra – ca nu citesc poezie. Adevarul e ca nici nu prea am incercat, am hotarat din start ca nu citesc, desi, de’a lungul timpului, am dat peste poezii (ca asta) care chiar mi’au placut. Ma gandesc ca poate intr’o zi o sa gasesc si gustul poeziei, ca poate trebuie sa mai cresc ;)
    A, si cred ca din Four weddings o stiu, ai dreptate :D

  4. anaAyana Says:

    Merită învăţată pederost!

  5. ligia Says:

    @Ameer: Poezia presupune un mai mare efort de lectura. Sa ne intelegem, la randul meu, prefer oricand proza. Dar unele poezii pur si simplu au ceva special. Spun atat de mult in asa de putine cuvinte.

    Apropo, iti place Gauguin? (Intrebare aparent fara nicio legatura cu ce vorbeam noi aici.)

  6. ligia Says:

    @Anaayana: Merita! Nu degeaba am dormit cu cartea langa pat cateva luni bune!

  7. ameer Says:

    @Ligia – da, imi place – desi nu pot sa zic ca ii stiu foarte bine opera. Dar, atat cat am vazut, mi’a placut. Foarte mult imi plac impresionistii – mai ales Monet – probabil e o parere putin naiva, pentru ca nu stiu multe despre pictura…

  8. ligia Says:

    @ameer: Gauguin mi se pare ca face (cel putin pentru mine) acelasi lucru ca si Auden: sintetizeaza, reduce la culori, respectiv cuvinte, o tema infiorator de mare si importanta.

  9. Ilona Says:

    Poezia asta se cheama ‘Funeral blues’… tu :)

  10. ligia Says:

    @Ilona: In editia pe care o am eu- W. H. Auden, “Collected Poems”, Edited by Edward Mendelson, The Modern Library New York, 2007-, poezia apare avand in loc de titlu numarul IX. Toate aceste texte sunt diferentiate dupa primul vers.Stiu ca in alte editii, acelasi text e intitulat “Funeral blues”, dar am preferat sa folosesc varianta din volumul pe care-l folosesc in mod curent.

  11. Ilona Says:

    Da… pentru ca e cantecul IX (din 12 cantece, cum le-a creat Auden) si al doilea ‘cantec’ dedicat lui Hedli Anderson. In fine, nu conteaza, nimeni nu stie de fapt care a fost titlul original… dar eu zic ‘Funeral Blues’ :P e un fel de imn al meu…il cant de fiecare data cand ma paraseste un iubit ;)
    Iar, cand decizi autenticitatea unui titlu e bine sa mergi la ’sursa’: poemul a fost publicat cu acest titlu de catre biograful si publicistul lui Auden, Edward Mendelson prima data in 1976 (editia ta e nou-nouta, sufletel, dar nu stiu di ce s-au decis sa schimbe macazu). Mai mult, apare sub acelasi titlu si in volumul original, “Another Time” (1940). Te pup!

  12. ligia Says:

    @Ilona: Hey, explicatia ta e mai mult decat pertinenta. Eu nu incercam sa decid autenticitatea titlului, pur si simplu ti-am spus ce am in editia din care am luat poemul. Atat.

  13. Ilona Says:

    Scuze… occupational hazard :)

  14. ligia Says:

    @Ilona: Fara scuze! Cum ziceam, observatie de bun simt.

Leave a Reply